
Descriere
În Fetița cu o mie de riduri există multă Rusie. Între copertele ei descoperim alăturate povești despre Holocaust, despre destine frânte, povești din București, multă actualitate, chiar și politică. Dar în spatele tuturor acestor imagini, aparent descriptive, se află întotdeauna alte motive. Este un roman, dar și un poem. Are acțiune, are o desfășurare, dar Nora Iuga nu se limitează la poveste. Întotdeauna se trece dincolo de text, dincolo de personaje și vocile lor, dincolo de prezentul lecturii. Nora Iuga e un drog, dar un drog flexibil. Intrarea în textul ei se face încet, dar fără ieșire: intri fără a ști în propria minte și tot ceea ce se deschide de fapt te înghite. Pînă la obsesia finală, care e totuna cu obsesia inițială. Poți răspunde acum, cînd Nora Iuga îți va trece prin sînge către creier, cum fac dragoste oamenii?